Anna Boboc, una dintre cele mai integrate absolvente ale ULIM pe piața muncii europene
Odiseea succesului

Anna Boboc, absolventa Facultății Istorie și Relații Internaționale, promoția 2008, activează la Compania FactSet France din Paris. Din 2005 până în 2013, a urmat studii de licență la două facultăți și două masterate în arte și științe politice. După ULIM, și-a continuat studiile masterale la Nice, la Facultatea de Litere, Arte și Științe Umaniste din cadrul Universității Sophia Antipolis și la Université Libre de Bruxelles, la Facultatea de Litere, Traduceri și Comunicare și la Université Paris VIII, la Facultatea de Artă, Filosofie și Estetica. Teza de peste o sută de pagini a elaborat-o în limba franceză, fiind apreciată cu 16 din 20, o notă foarte buna, conform baremului francez.

De la artă – spre mediul de afaceri

Anna Boboc este una dintre cele mai integrate absolvente ale ULIM pe piața muncii europene, care și-a dezvoltat abilitățile profesionale la universități prestigioase din Franța și Belgia.  ”În carieră, am urmat două traiectorii paralele - în muzică și în științele politice, pe cât de diferite, pe atât de complementare. Or, pentru o persoana dedicată disciplinelor umanistice, este importantă deschiderea către artă.

Nu am avut un plan stabilit de studii pentru că, deseori, am fost atrasă de mai multe domenii în același timp. Am finalizat Colegiul de Muzică “Ștefan Neaga” (vioara si muzica de cameră) în paralel cu primul an de facultate la ULIM. Dimineața eram la facultate, iar seara - la orchestra. După ce am terminat colegiul, mi-am continuat studiile în pedagogie muzicală, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Am urmat și masterat la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Administrare Publică.

A fost dificil să-mi respect angajamentele asumate la fiecare universitate în parte, însă această provocare m-a ținut activă toți anii de studii, pe care nu-i regret. Regimul dur m-a făcut deosebit de rezistentă la stres și la pregătirea pentru examene”, povestește Anna Boboc.

Despre marele tezaur de la ULIM

ULIM i-a oferit, întâi de toate, colegi nemaipomeniți și profesori cu un simț pedagogic deosebit. ”Profit de această ocazie pentru a spune un călduros mulțumesc doamnelor profesoare Ludmila Coadă, Ludmila Cojocaru, Ludmila Tihonov, Ala Rusu, precum și domnilor Igor Cereteu, Ion Tentiuc, Teodor Candu, Octavian Țicu, Pavel Parasca, Vitalie Pleșca și multor altora. Întâlnirile cu profesioniști de calibru în varii domenii - aceasta este marele tezaur pe care l-am luat de la ULIM.

De fapt, am optat pentru ULIM, pentru că acolo am intrat  în competiții studențești acerbe. Marele merit pentru toate studiile realizate îl datorez bunicii și mamei mele. Din puținul pe care l-au avut, mi-au asigurat și susținerea, și încredințarea că totul va fi bine”, spune Anna Boboc.

Un loc deosebit al vieții studențești la ULIM îl dețin bibliotecile somptuoase,  un fel de „rendez-vous” după ore, susține tânăra. ”Apoi, urmează activitățile studențești fără de care amintirile mele nu ar fi pline de evenimente frumoase: cântatul la vioară în stradă în timp ce colegii strângeau bani (un nou model de business), balul bobocilor, simposia studentium, dar și activitățile instructive ale Centrului de Cooperare Internațională. În paralel activam ca profesoară de vioară la un liceu din capitală”.

În Franța, nu a căutat bule de confort

 A cucerit Franța, după o scurtă experiență pedagogică muzicală în cadrul unui proiect pilot de educație curativă „Orfeu” din Chișinau. Ulterior, a obținut o bursă de studii masterale Erasmus Mundus de doi ani în Nice, Bruxelles și Paris în domeniul artelor spectacolului, până în 2013. Teza de masterat a dedicat-o tehnicilor vocale în ritualul ortodox în slujba de Paști, la Mănăstirea Sergheev-Posad.

”În R. Moldova, un tânăr bine instruit poate reuși, dar nu în orice domeniu. La Chișinău, am aplicat pentru diverse funcții, conform studiilor mele, însă pentru a lucra în sfera relațiilor internaționale,  era aproape obligatoriu să ai pe cineva care să te „reprezinte”. Aceeași situație am întâlnit-o și în Franța...În pofida rezultatelor bune și dorinței de a învăța mai mult, spun cu toată tristețea – în R. Moldova nu am avut sorț de izbândă.

De aceea, mi-am continuat aventura profesională în alte țări. Concluzia mea e că tinerii pot reuși în organizațiile sau companiile de la noi, daca acestea sunt conduse de persoane deschise, ajunse acolo  fără pile”, afirmă Anna Boboc.

S-a integrat cu ușurință în societatea franceză deschisă, unde a suferit foarte puțin de „sindromul străinului”. A ajutat-o mult curiozitatea de a cunoaște tot ce poate fi util și interesant: oameni, limbi, obiceiuri, mâncăruri. ”Sunt ceea ce francezii ar numi un „bon vivant”, adică, o persoană căreia îi place să mănânce bine, să petreacă, etc., fapt ce m-a ajutat să-mi fac noi prieteni. Totodată, francezii nu sunt foarte deschiși să creeze prietenii. Amiciții la distanță – da, nu și prietenii cu oameni de alte naționalități și nici între ei. Nu întâmplător „Străinul” a fost scris de Camus. Sau „Amantul” de Duras. Sau „Rosu si Negru” de Stendhal.

Ei pot avea relații dificile (după mine) chiar și cu cei din cercul familial, de aceea, e de înțeles subtilitățile culturii lor.” De la bun început, nu a căutat bule de confort, înconjurată de oameni care vorbesc româna. La început, vorbea mai des engleza, însă după un efort prelungit și datorită cursurilor de master în franceză, miracolul s-a produs. A putut vorbi fluent și această limbă însă nu avea încă curajul să concureze pentru un loc de muncă.

Ușa deschisă în mass-media din Paris 

Am început cu contracte de scurtă durată ca animator comercial. Am distribuit flaiere, am lucrat trei zile într-un restaurant, apoi în calitate de asistentă administrativă, într-o companie farmaceutică. În domeniul artistic am găsit oferte, dar cu salarii foarte mici, deci m-am orientat spre lumea de afaceri.

Marele meu atu au fost limbile vorbite (franceza, engleza, rusa și româna) și capacitatea de a țese rapid conversații. La un moment dat, am fost solicitată de o companie TV pentru un post de office manager și event manager, unde am activat câțiva ani superbi, alături de o echipă minunată. Accesul în mass-media este spinos și în Franța, însă, din fericire, a fost o mică ușă deschisă pentru mine. Acolo am întâlnit realizatori, critici de artă, pictori, documentariști - numai hrană intelectuală ca să iei cât poți duce!

M-am ocupat de distribuție de filme, organizare de festivaluri, pregătiri de avanpremiere, dar cel mai important – m-am aflat în culisele de pregătire a unora din cele mai vizionate producții franceze „Section de recherches”, „Cherif” și multe altele. Sunt deosebit de mândră și pentru faptul că am învățat o groază de detalii tehnice în producția audio-video pentru micul ecran”, menționează Anna Boboc.

În anul 2017, tânăra și-a schimbat direcția profesională, acceptând oferta la Compania de Finanțe Fact Set. Dorința de-a activa într-o structură internațională nu a părăsit-o niciodată, așa că, în prezent, am fericita ocazie să lucreze cu echipe din diverse țări. Pasiunea pentru contactul uman am transferat-o în lumea de afaceri și, astăzi, organizarea de evenimente în Franța și peste hotarele ei face parte din responsabilitățile ei de bază.

Îndemnuri (și nu sfaturi) pentru studenții ULIM de azi

Anna Boboc este sufletistă și ține mult la actualii ulimiști, cărora le adresează următoarele îndemnuri: ”Eu învăț de la alții și aleg, deseori, ceea ce mi se potrivește - acesta ar fi un prim îndemn. Atenție și răbdare cu oamenii din jur! Dezvoltarea spiritului de observație este crucială în orice context, mai ales, într-o lume atât de schimbătoare ca cea de azi. Capacitatea de a ierta și de a pune orgoliul pe un plan secund  – este o altă axă importantă pentru a asigura o relație bună cu cei din jur.

Cât mai puține așteptări nefondate și cât mai multă sârguință dau întotdeauna efectul scontat. Modestia, vorba cumpătată și capacitatea de a spune „nu”! Eu am învățat să spun „nu” în timp și îndemn, deci, și pe alții sa-l practice când nu sunt siguri de ceva. Pentru a încheia, adaug,  că forța de voință este biletul spre ziua de mâine. O forță de voință sănătoasă și o igienă mintală epurată de stereotipuri sociale și frici de tot felul față de necunoscut sunt craii noștri norocoși” în orice aventură am începe!”

Angelina Olaru, Serviciul de Marketing și Comunicare, ULI